subglobal1 link | subglobal1 link | subglobal1 link | subglobal1 link | subglobal1 link | subglobal1 link | subglobal1 link
subglobal2 link | subglobal2 link | subglobal2 link | subglobal2 link | subglobal2 link | subglobal2 link | subglobal2 link
subglobal3 link | subglobal3 link | subglobal3 link | subglobal3 link | subglobal3 link | subglobal3 link | subglobal3 link
subglobal4 link | subglobal4 link | subglobal4 link | subglobal4 link | subglobal4 link | subglobal4 link | subglobal4 link
subglobal5 link | subglobal5 link | subglobal5 link | subglobal5 link | subglobal5 link | subglobal5 link | subglobal5 link
subglobal6 link | subglobal6 link | subglobal6 link | subglobal6 link | subglobal6 link | subglobal6 link | subglobal6 link
subglobal7 link | subglobal7 link | subglobal7 link | subglobal7 link | subglobal7 link | subglobal7 link | subglobal7 link
subglobal8 link | subglobal8 link | subglobal8 link | subglobal8 link | subglobal8 link | subglobal8 link | subglobal8 link

Titlul Proiectului : SOLUTII INFORMATICE INTEGRATE PENTRU ASIGURAREA UNUI MANAGEMENT PERFORMANT IN UNIVERSITATILE ROMANESTI

Termeni cheie

1 INTEGRARE
2 MANAGEMENT
3 SISTEME ERP
4 BAZE DE DATE
5 BUSINESS INTELIGENCE

Importanta si relevanta continutului stiintific

Concurenta acerba existenta pe piata, implica nevoia unui management rapid si performant In conditiile in care volumele de date cu care se lucreaza sunt imense si sistemele clasice par sa fie depasite, este nevoie de solutii care sa permita extragerea rapida a cunostintelor necesare in procesul de fundamentare inteligent al deciziilor. Astfel desi solutiile de tip ERP(Enterprise Resource Planning) nu sunt ieftine, se pare ca piata acestor solutii a atins masa critica. Dupa mai multi ani in care domeniul ERP a fost oarecum in umbra, iata ca in anul 2006, dupa cum indica un studiu intreprins de Gartner Group, acesta apare, alaturi de sistemele BI, pe primul loc in topul prioritatilor tehnologice ale momentului, veniturile din licente pentru 2006 situandu-se la 2.5 miliarde de dolari.

 

Evolutia sistemelor informatice, de la sistemele ce utilizau mainframe-urile la sistemele distribuite a condus la aparitia in fiecare organizatie a unui numar mare si variat de sisteme informatice. Aceste sisteme informatice utilizau diferite sisteme de operare, interfete diferite, baze de date diferite, precum si cerinte de intretinere diferite. Au aparut astfel o serie de probleme si anume: inconsistenta datelor, redundanta datelor, instrumente complexe pentru accesul la date, probleme de integritate a datelor, training suplimentar pentru utilizatori ca urmare a utilizarii unor interfete diferite si greu de utilizat, etc. De asemenea, unele departamente ale organizatiei si-au dezvoltat propriile aplicatii cu functionalitate aproape similara. Au aparut astfel asa numite sisteme informatice umbra/duplicate, care au determinat cresterea nejustificata a investitiilor destinate sistemelor informatice, redundanta datelor, inconsistente in raportare si timp pierdut. In 2000, in urma unui studiu efectuat in universitatile americane s-a constatat ca aproape fiecare departament/facultate are un sistem informatic umbra (de regula pentru resurse umane).

Sistemele informatice existente in cele mai multe organizatii sunt dificil de adaptat la noile cerinte, iar atunci cand se pot realiza aceste modificari, ele sunt extrem de costisitoare.

O organizatie poate ajunge la stadiul unde devine aproape imposibil de a imbunatati sistemele informatice existente, mai mult aceste sisteme devin prea incete si neeconomice (Kelly, Gibson, 2000).

Multe universitati nu au intampinat astfel de probleme intrucat ele si-au dezvoltat propriile sisteme informatice, pe care apoi le-au imbunatatit sau reproiectat. Unele sisteme informatice au fost modificate treptat pentru a se adapta la modificarea cerintelor, totusi ele nu sunt atractive pentru utilizatori. Aparitia de noi stiluri de operare au dus la cresterea interesului pentru inlocuirea acestor sisteme cu alte sisteme cu interfete mai prietenoase. Noile tehnologii informatice au permis noi moduri de operare si de interactiune cu clientii si furnizorii. De exemplu universitatile trebuie sa permita utilizarea documentelor electronice intern si schimbarea de informatii electronic cu organizatiile externe prin utilizarea de standarde industriale. Astfel se vor reduce costurile, se vor oferi servicii de calitate. Totusi dezvoltarea acestor aplicatii proprii nu au reusit sa ofere functionalitati tot atat de complexe cu cele oferite de sistemele ERP existente la ora actuala pe piata.

Un sistem ERP, considerat expresia cea mai fidela a interdependentei dintre economic si tehnologia informationala, reprezinta o infrastructura software, multi-modulara ce ofera suport de gestiune si coordonare a diferitelor structuri si procese dintr-o firma, in vederea realizarii obiectivelor afacerii. Sistemele ERP sunt pachete software integrate de mare complexitate ce ofera suport pentru activitatile de baza ale unei firme. Sub o forma simplificata am putea defini un sistem ERP prin prisma a doua proprietati fundamentale: functionalitatea si integrarea Cele doua proprietati se interconditioneaza reciproc. Un sistem ERP poate include de la cateva la zeci de module functionale (contabilitate generala, resurse umane, aprovizionare, planificarea productiei, logistica, managementul proiectelor, etc).

Evolutia spectaculoasa a sistemelor ERP la inceputul anilor 2000 a generat venituri anuale de peste 20 bilioane de dolari pentru furnizori si peste 20 bilioane de dolari pentru firmele de consultanta (Willcocks &Sykes, 2004). La ora actuala, majoritatea firmelor mari din Europa si SUA au implementat sisteme ERP, iar in ultima perioada aceste sisteme au avut succes si la nivelul firmelor medii.

Sistemele ERP utilizeaza o baza de date integrata, deci elimina inconsistenta datelor si o suita de aplicatii cu o interfata asemanatoare, usor de utilizat, deci simplifica managementul IT. Un aspect foarte important se refera la costurile de personal, o componenta importanta a cheltuielilor unei universitati. In urma unui studiu efectuat pe 350 de universitati din SUA, a constatat ca peste 50% din pasii parcursi pentru executarea unei tranzactii ar putea fi automatizati, simplificati sau chiar eliminati. Astfel s-ar reduce costurile administrative, fara a reduce serviciile oferite de universitati. In concluzie, scaderea nivelului de satisfactie oferit de sistemele informatice existente, utilizarea unor interfete neprietenoase, mecanisme inflexibile pentru raportare, precum si o dorinta de a moderniza procesele de afaceri utilizand tehnologii ce faciliteaza transferul electronic de date intre clientii si furnizorii organizatiei sunt aspecte care au determinat utilizatorii sa migreze catre sistemele ERP.

Universitatile sunt o piata cu un caracter specific pentru furnizorii de sisteme ERP. Sistemele ERP ofera urmatoarele avantaje universitatilor:

  • Flexibilitate . Sistemele ERP ofera facilitati superioare de acces la date, deoarece ofera un mediu integrat si utilizeaza un model de date comun –modelul relational. care ofera mai multa flexibilitate utilizatorilor. Facilitatile de interogare si raportare sunt foarte complexe, iar accesul la date este mai usor si mai rapid ceea ce permite imbunatatirea procesului decizional in universitati;
  • Sistemele ERP utilizeaza de regula o arhitectura client/server. Majoritatea universitatilor au deja configurate retele de calculatoare ceea ce va oferi infrastructura de baza pentru implementarea acestor sisteme;
  • Reingineria proceselor de afaceri . Sistemele ERP ofera facilitati superioare pentru procesarea electronica a datelor in comparatie cu sistemele informatice existente. Implementarea unui sistem ERP intr-o universitate va oferi acesteia oportunitatea de a introduce noi proceduri care vor elimina ineficienta, in special in administratie. Implementarea unui sistem ERP include si reingineria modului in care se fac afacerile sau se ofera serviciile de catre universitati;
  • Acces la Internet Universitatile trebuie sa permita clientilor (adica studentii) sa execute diferite operatii de actualizare/interogare cu ajutorul Internetului (de exemplu modificarea si confirmarea inscrierii la cursuri/mastere clasice sau on-line). Se ofera astfel servicii mai flexibile pentru studenti si de asemenea, se reduce personalul care ar trebui sa executa aceste servicii (de regula secretariatele). La ora actuala unele universitati ofera astfel de servicii;
  • O intretinere simplificata . Una din principalele probleme cu care s-au confruntat administratorii universitatilor a fost dificultatea intretinerii sistemelor informatice existente, incercand sa tina pasul cu modificarea cerintelor utilizatorilor.

La ora actuala in universitati exista un numar relativ mare de sisteme informatice. Aproape fiecare facultate/departament are propriile aplicatii dezvoltate cu resurse proprii, utilizand sisteme de operare diferite, instrumente diferite, baze de date diferite, protocoale diferite. Aceste aplicatii sunt gestionate de fiecare facultate/departament, si nu ofera o viziune integrata a activitatilor desfasurate intr-o universitate.

 

In contextul Declaratiei de la Lisabona conform careia Uniunea Europeana isi propune sa devina cea mai importanta economie bazata pe cunoastere din lume au aparut in cadrul oamenilor de stiinta din Europa o serie de preocupari pentru a crea tehnologii si metodologii care sa creasca gradul de competitivitate al companiilor europene.

Odata cu relansarea strategiei Lisabona in 2005, Uniunea Europeana promoveaza cunoasterea si inovatia ca elemente ce joaca un rol esential pentru o crestere sustenabila si demonstra importanta dezvoltarii unei societati in care tehnologia informatiei si comunicarea sa fie prezente in cadrul serviciilor publice, al intreprinderilor mici si mijlocii si in casele cetatenilor europeni.

In acest context, sistemele ERP trebuie implementate in universitatile romanesti cu scopul de a moderniza functiile administrative printr-o platforma tehnologica integrata. De asemenea, sistemele ERP pot fi utilizate ca un vehicul pentru transformarea institutiilor universitare traditionale si pentru dezvoltarea unui mediu universitar integrat si standardizat care sa conduca la imbunatatirea invatamantului universitar romanesc. Standardizarea activitatilor administrative din universitati este o tendinta contemporana recunoscuta de Agre in articolul lui “Infrastructure and Institutional Change in the Networked University. Information Communication and Society, 2004 El considera ca la ora actuala se impune ca fiecare universitate sa poate comunica cu toate universitatile din lume, indiferent de pozitia geografica, devenind astfel un bastion al societatii contemporane. Tendinta universitatilor din Europa spre sistemele ERP ca “solutii de afaceri” (De Boeur, 2003) reflecta faptul ca universitatile sunt conduse de manageri profesionisti, intr-o piata globala a educatiei universitare (Barnett, 2004). La ora actuala a crescut numarul de studenti, dar si cerintele acestora privind oferta educationala, cercetatorii din mediul academic sunt mai interesati in obtinerea de fonduri pentru granturi. Astfel la ora actuala managementul unei universitati este managementul unei mari afaceri.

Universitatea europeana este o “intreprindere de invatare si cercetare stiintifica” –o mare afacere in care se pune accentul pe “prestarea de servicii educationale de un inalt nivel calitativ- educatie la standarde europene”, iar furnizorii de software sunt interesati sa vada piata educationala (higher education market) ca “o industrie”.

De aceea, cresterea interesului universitatilor romanesti pentru tehnologia ERP poate conduce la dezvoltarea unei mediu universitar integrat si standardizat, competitiv cu standardele europene. Un aspect important care influenteaza decizia de a implementa un sistem ERP intr-o universitate este profilul furnizorului de ERP. Universitatile nu vor dori sa investeasca intr-un sistem ERP, daca nu sunt convinse ca furnizorul nu este o firma puternica pe piata sistemelor ERP (Oracle, SAP, People Soft, etc). Implementarea unui sistem ERP intr-o universitatea poate costa milioane de dolari, in functie de numarul de module implementate de universitate. Implementarea unui sistem ERP intr-o universitate implica: cheltuieli hardware (servere, statii de lucru si infrastructura de retea), pachetul software ERP, consultantii ce asista la implementare si costurile de training.

Beneficiile financiare includ factori cuantificabili cum ar fi reducerea costurilor cu personalul, cat si factori necuantificabili cum ar fi informatii mai bune. Riscurile financiare depind de dimensiunea investitiei ERP in comparatie cu resursele universitatii. Totusi integrarea sistemelor si a datelor este un motiv puternic pentru investitia in ERP.

In ultimii ani a fost publicata o mare varietate de documente referitoare la proiectele ERP (si in Romania, de exemplu: Doina Fotache, Luminita Hurbean “ Solutii informatice integrate pentru gestiunea afacerilor-ERP ”, editura Economica, 2004; Doina Fotache, Octavian Dospinescu “ ERP Market Romanian Case Study ”, the proceedings of International Conference “The impact of european integration on the national economy”, Babes-Bolyai Univerisity, 2005; Finaru, Fotache “ ERP challenge in the Internet era. A Romanian approach ”, 11-th annual World Business Congress of IMDA, 2002, Turcia; Loredana Mocean “ ERP Warehousing applications ”, the proceedings of International Conference “The impact of european integration on the national economy”, Babes-Bolyai Univerisity, 2005; Muresan Iustina Loredana “ Opinions and conclusions from the ERP market ”, the proceedings of International Conference “The impact of european integration on the national economy”, Babes-Bolyai Univerisity, 2005; etc ). La ora actuala exista un numar de universitati americane care au implementat cu succes un sistem ERP cu un numar variat de module (Universitatea din Michigan, Universitatea din Colorado, Universitatea Ivy, etc). De asemenea, exista o organizatie non-profit Educause care pune accentul pe progresul invatamantului universitar prin utilizarea inteligenta a tehnologiei informatice. Membrii acestei organizatii sunt peste 2000 de colegii, universitati si organizatii de educatie, precum si 200 de corporatii ( www.educause.com ). Exista de asemenea, si un site utilizat de managerii universitatilor ( http://www.educause.edu/sac ). De asemenea, in Anglia , initiativa MAC (Management and Administative Computing) a incercat sa standardizeze sistemele administrative din universitatile engleze.

Inca din 2001, Mahrer realiza un studiu privind implementarea unui sistem ERP la o universitate din Zurich . Autorul atragea atentia ca implementarea rigida a tehnologiei ERP in universitati, fara sa se tina cont de specificul acestora (de forma organizationala specifica) este mai periculoasa decat implementarea sistemelor ERP in corporatii. De asemenea, un numar mare de studii/articole au analizat aspectele legate de predarea tehnologiei ERP in universitati, in special la mastere. De exemplu: Alvarez “ The Myth of integration: A case study of an ERP Implementation ” in Enterprise Resource Planning: Global Opportunities and Challenges, Idea group Publishing, London 2002; Barnett, “ Realizing the University in an Age of supercomplexity ”, Open University, Press, 2003; Cornford, “ The virtual University is…the university mode concrete? ”, Information Communication and Society, 2003. Prezenta tehnologiei ERP in programele analitice ale universitatilor este o strategie utilizata de furnizorii de pachete ERP, interesati in asigurarea viitorului sistemelor ERP. De exemplu, SAP are incheiata o initiativa academica prin care ofera o copie fara licenta a pachetului R/3. La Academia de Studii Economice din Bucuresti, Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica se desfasoara din 2006 masterul SIMPRE a carui programa analitica include discipline cum ar fi: Baze de date ca suport pentru sisteme de tip ERP, Limbaje de programare specifice ERP (ABAP), ERP financials, ERP logistics, ERP corporate financial management.

 

| ©2008